RECENZIE | Ingerul noptii, de Becca Fitzpatrick


posted by Laurentzyu on , , , , , , , ,

6 comments


Titlu: Îngerul nopții
Autor: Becca Fitzpatrick
Traducere: Simona Toroscai
Editura: Litera
Pagini: 272
Seria: Îngerul nopții # 1
ISBN: 978-973-675-878-2


UN JURĂMÂNT SACRU
UN ÎNGER CĂZUT
O DRAGOSTE INTERZISĂ

Dragostea nu înseamnă mare lucru pentru Nora Grey. Nu a fost atinsă niciodată de vreo pană căzută din aripile lui Cupidon. Asta până când Patch, un băiat misterios cu ochi pătrunzători, se transferă în clasa ei şi, mai mult decât atât, este aşezat cu ea în bancă (la ora de reproducere umană sau, pe limba noastră, sex).

Lucrurile încep să se încingă (ca în orice love story) atunci când Patch se află tot timpul în preajma Norei şi pare să ştie totul despre aceasta. Destinul face ca totul să se deruleze într-un stil haotic şi dragostea să se facă mai mult decât prezentă. Avem, aşadar, parte de o poveste romantică delicioasă, aşa cum e ea, cu momente fierbinţi şi aventuri, cu certuri şi împăcări, cu... ingredientele necesare pentru un roman perfect.

Atmosfera gotică e prezentă de la prima până la ultima pagină, iar jocul angelic al răzbunării în care Nora este prinsă nu este doar o iluzie a unui război între două lumi. Nimeni nu este ceea ce pare şi, când crezi că totul e pe cale să se termine (cu bine), Becca Fitzpatrick face în aşa fel încât totul să o ia de la capăt, mai electrizant, mai încurcat.

Îngerul nopţii nu este însă un roman de dragoste! Am spus că avem multă dragoste şi protagoniştii trec prin multe probe de foc, dar nu este tocmai aşa. Este mai degrabă un thriller care te ţine cu sufletul la gură şi cu al cărui stil te obişnuieşti foarte repede, pentru că te captivează încă de la prima pagină. 

Un mare plus pentru carte este caracterul extravagant al Norei. Literatura fantasy chiar avea nevoie de o eroină care să îi înlocuiască statueta Bellei Swan. Deşi în ultima parte a seriei de succes Amurg Bella nu mai este fata timidă şi proastă (în sensul cât de cât bun), în primele trei cărţi mai că-mi venea să îi arunc cu ceva în cap. Nu îmi plăcea deloc că se ascundea în spatele cuiva şi nu îşi putea purta singură de grijă. Dar acum suntem la capitolul Nora, care pare o războinică înnăscută. Nu numai că nu are nevoie de nimeni pentru a o scoate şi din cea mai urâtă situaţie, dar se şi avântă în cele mai periculoase locuri. 

Uau! Mi-a plăcut la nebunie cartea asta. Totul se leagă atât de bine şi curge atât de lin încât nu ai cum să nu o iubeşti. Ce pot gândi acum, la sfârşit, e: mai vreau cel puţin o dată! Cum spune şi Karen Kincy, e "o carte numai bună de devorat la gura sobei într-o seară ploioasă, cu tunete şi fulgere." Şi chiar dacă nu puteţi aştepta până atunci, o puteţi citi oricând, pentru că veţi fi imediat transpuşi în lumea lugubra şi plină de ceaţă din întunecatul Maine.

Mulţumesc editurii Litera pentru şansa de a citi această minunată carte. O puteţi achiziţiona şi voi de aici!

6 comments

Leave a Reply

Ai citit articolul? Spune-ți părerea aici!